Noutăţi

Cine sunt cei care ne-au crescut?

”Persoanele în vârstă sunt o avere pentru noi, nu le putem ignora! De acești oameni ar trebui să beneficieze întreaga societate, ei sunt rezervele de înțelepciune a tuturor popoarelor. Nu respinge cuvintele înțelepților, ci mai degrabă însuşeşte propoziţiile lor pentru a obține cât mai multe cunoștințe. Astfel poţi câştiga înţelepciune.”

                                         (Papa Francisc 28 septembrie 2014)

PROBLEMATICA PERSOANELOR VÂRSTNICE

Îmbătrânirea populaţiei reprezintă o problemă socială, întrucât afectează un număr mare de persoane, interesând nu numai populaţia respectivă, ci şi factorii decizionali şi societatea în general, care suportă consecinţele. Elaborarea cadrului legislativ, în acord cu prevederile legislaţiei europene, cât şi elaborarea politicilor publice în domeniul social şi a acţiunilor concrete de reformă socială pentru domeniul persoanelor vârstnice s-au aflat şi se află în continuare pe agenda publică.

Fenomenul necesită acţiuni sociale concrete care să influenţeze o evoluţie în sensul creşterii autonomiei şi bunăstării vieţii vârstnicilor, al îmbătrânirii sănătoase, al asigurării unei vieţi de calitate cu costuri sociale cât mai scăzute.

După cum este cunoscut numărul vârstnicilor nu se suprapune cu cel al pensionarilor, dar aceştia din urmă reprezintă ponderea cea mai însemnată. La noi în ţară, de la data de 1 ianuarie 2018 vârsta standard de pensionare pentru femei este de 60 de ani și 9 luni și va crește treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030, în timp ce pentru bărbați vârsta de pensionare este de 65 de ani.

Procesele demografice din ţara noastră încep să se înscrie în modelul tranziţiei demografice, înregistrat în ultimele decenii în ţările dezvoltate, şi caracterizat de specialişti prin trecerea de la niveluri înalte ale mortalităţii şi natalităţii la niveluri scăzute. Se acceptă că tranziţia demografică comportă particularităţi naţionale, dar ea are un caracter inexorabil, fiind legată de tendinţa generală de modernizare a societăţii. În tranziţia structurii populaţiei pe vârste, caracteristica principală este îmbătrânirea demografică.

Îmbătrânirea demografică şi reducerea numărului locurilor de muncă produc modificări structurale, din punct de vedere socio-economic, asupra populaţiei active şi inactive.

CADRUL LEGISLATIV

Persoanele vârstnice beneficiază de Legea nr. 17/2000 care le reglementează accesul la serviciile de asistență socială și medicale.

Sistemul național de asistență socială a fost inițial descris prin Legea nr. 705/2001 și redefinit conform Legii nr. 47/2006, care stabilea organizarea, funcționarea și finanțarea având la bază principiile europene de acordare a asistenței sociale în vederea promovării procesului de incluziune socială. În prezent sistemul național de asistență socială, reglementat de Legea nr. 292/2011 – Legea asistenței sociale, este definit ca ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților.

Datorită speranței de viață din ce în ce mai mare, numărul persoanelor de vârstă foarte înaintată (peste 80 de ani) este în continuă creștere. În anii 2025, respectiv 2050, numărul vârstnicilor, la nivel mondial, va ajunge la 1,2 miliarde, respectiv 2 miliarde, cu 241,0%, respectiv 462,8% mai mult decât în 1975, reprezentând 15,1%, respectiv 21,7% în totalul populației, față de 8,6% în 1975.

Din ce în ce mai multe persoane vârstnice trăiesc singure pentru că membrii familiei lor s-au mutat în altă parte sau pentru că au rămas văduve. Încurajată în alte domenii ale politicii europene sau naționale, mobilitatea, inclusiv cea transfrontalieră, reprezintă o provocare suplimentară pentru îngrijirea de lungă durată.

Din cauza natalității scăzute, se reduce potențialul de susținere între generații (raportul dintre persoanele care pot acorda îngrijire și persoanele care o necesită, adică potențialul de îngrijire în familie) și în același timp devine din ce în ce mai greu să se satisfacă nevoia de personal de îngrijire calificat pe piața forței de muncă.

ESTE VÂRSTNICUL, O PROBLEMĂ SOCIALĂ?

cine sunt cei care ne au crescut

Având în vedere că atât îngrijirea vârstnicului, cât mai ales calitatea acestei îngrijiri sunt părţi integrante ale politicii de bunăstare şi de sănătate a fiecărei ţări, ar trebui ca în acest context, profesioniştii chemaţi a se ocupa de aceasta categorie de vârsta să conştientizeze ca nu sunt suficiente doar cunoştinţele, ci că acestea ar trebui să fie dublate de o formaţie caritabilă, umanistă, asociată cu sentimente de respect şi afecţiune, ca nu este suficient să-l alimentăm sau să-i punem o perfuzie vârstnicului, dacă uităm să empatizăm cu el, dacă uităm să-l respectăm şi să-l acceptăm cu toate valorile lui.

România a descalificat vârstnicul din lupta sa pentru o existenţă decentă. Mulţi dintre bătrâni trăiesc sub pragul de sărăcie, mulţi renunţă la facilităţile confortului (căldura, apa, energie) din cauza veniturilor mici, mulţi "întăresc" rândurile instituţiilor de ocrotire socială şi a cantinelor sociale.

Durata de viaţă în România a scăzut, iar pensia nu acoperă taxele şi impozitele împovărătoare; în plus, bătrânii trăiesc sentimentul frustrant al faptului că, dat fiind numărul lor în creştere în raport cu populaţia activă, ei sunt "întreţinuţii celor care azi lucrează", sintagma atât de vehiculată în mass-media şi mediile politice din România. Aceasta face ca vârstnicul să-şi resimtă povara, nu doar economic, ci şi medical; el este un mare consumator de fonduri alocate sănătăţii având de obicei o pluripatologie şi fiind totodată un "necotizant" al tagmei medicale până mai ieri, spre deosebire de momentul actual, când a devenit o persoana dorită pe lista medicului de familie numai în situaţia în care este pensionar şi doar datorită plaţii cu regularitate a asigurării de sănătate, şi a punctajului obţinut de medici.

CE PUTEM FACE PENTRU BĂTRÂNII NOȘTRI

Nevoia de activitate fizică la bătrâni sau „speranţa de viaţă activă”

Prin „viaţă activă” se înţelege situaţia în care persoana vârstnică nu prezintă o infirmitate majoră sau o dizabilitate, şi este independentă (adică nu are nevoie de ajutorul altora) din perspectiva activităţilor indispensabile de zi cu zi, deci se poate îmbrăca, deplasa, alimenta şi spală singură.

Importanţa unei vieți active este deosebit de mare, atât din perspectiva individului în cauză, cât şi din perspectiva familiei căreia îi aparţine, a comunităţii în care trăieşte şi a societăţii în general.

Altfel spus, speranţa de viaţă activă reprezintă un indicator mult mai bun al performanţelor sistemului social, decât simpla speranţă de viaţă, iar la realizarea acesteia putem participa cu toţii. Ceea ce face ca, în cazul populaţiei vârstnice, obiectivul principal al societăţii în general devine prelungirea vieţii active.

Munca la vârste mai înaintate:

Cu privire la această componentă, populația vârstnică reprezintă o resursă insuficient folosită a economiei României, aspect care face dificilă atingerea unei rate de ocupare de 70%.

Pentru a încuraja munca la vârste înaintate, Strategia prevede ajustarea practicii încetării de drept a raportului de muncă /serviciu la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă prin politici de angajare care țin cont de vârstă, monitorizarea lucrătorilor și a celor care sunt concediați, crearea de programe de promovare a sănătății pentru lucrători, oportunități de lucru cu normă redusă pentru lucrătorii în vârstă, servicii de consiliere înainte de pensionare, dezvoltarea abilităților, combaterea discriminării pe motive de vârstă.

Participare socială și o bătrânețe demnă:

Componenta „participare socială și o bătrânețe demnă” are în vedere transformarea îmbătrânirii populației într-o oportunitate prin faptul că vârstnicii care dispun de timp după pensionare pot contribui la dezvoltarea societății prin participarea lor socială.

Implicarea civică, atât prin rețele sociale formale, cât și informale, duce la îmbunătățirea mai multor indicatori ai bunăstării, inclusiv în ceea ce privește nivelul de fericire, satisfacția privind viața, stima de sine, sentimentul de control, sănătatea fizică, riscul redus de depresie și longevitatea.

Participarea socială sub formă de implicare civică și voluntariat contribuie și la bunăstarea destinatarilor acestor eforturi și furnizează un beneficiu economic enorm comunităților care funcționează cu un buget restrâns, cu necesități sociale în creștere. Prin urmare, participarea socială poate fi considerată cu adevărat o propunere reciproc avantajoasă, subliniind importanța adoptării unor reforme care să promoveze mai multe oportunități de participare socială în rândul adulților mai în vârstă, astfel încât de ele să poată beneficia persoane de toate vârstele.

Totuși, în prezent, nivelul de participare socială este foarte scăzut în România. Pentru a obține modificările necesare privind atitudinile, este importantă accentuarea imaginii sociale a populației vârstnice, promovarea activă a participării sociale, reducerea obstacolelor fizice și cognitive către o viață independentă și participativă și prevenirea abuzului asupra bătrânilor.

DEPENDENŢA PERSOANELOR VÂRSTNICE

Noţiunea de dependenţă este integrată gerontologic. Ea are specific geriatric şi deşi nu este o boală, ea poate fi determinată de boală, de accident, de o anomalie înnăscută sau câştigată la care se adaugă în cazul vârstnicilor, procesul de involuţie.

Evoluţia demografică face posibilă şi o creştere a incapacităţilor şi dizabilităţilor în următorii ani.

Problema dependenţei persoanelor vârstnice este o problemă majoră de sănătate publică. Ea determina dimensiunile nevoilor, şi serviciile care sunt necesare, ea impune alocarea de resurse în domeniul asistenţei medicale şi sociale, sprijinirea familiilor şi alte forme de ajutor.

Calificând relaţia persoanei cu mediul său înconjurător, dependenţa necesită o abordare globală şi multidisciplinară.

Sub aspect preventiv, care se referă la ansamblul populaţiei şi în particular la generaţia tânără, obiectivul este acela de a restabili echilibrul rupt intre posibilităţile persoanei (aptitudinile sale) şi spaţiu de viaţă pe care şi-l alege. În acest scop, este indispensabil a se efectua în prealabil evaluarea situaţiei funcţionale. Ea se referă atât la aptitudinile fizice şi psihice, cât şi la universul social al persoanei. Mijloacele puse în aplicare trebuie să fie bine coordonate.

Aceste mijloace trebuie să urmărească triplu scop:

-  corectarea incapacităţilor;         

-  stabilirea stadiului funcţional acut;

-  adaptarea mediului înconjurător social la stadiul funcţional stabilizat.

Adeseori sunt necesare numeroase intervenţii:

-  medicale şi chirurgicale;

-  servicii sociale;

-  servicii de ajutor pentru menţinerea la domiciliu;

-  instituţii de găzduire(centre de zi,aziluri de noapte).

Este important, aşadar, buna cunoaştere a cazului pentru a da răspuns situaţiei întotdeauna parte a pacientului.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2011 a asistenței sociale, îngrijirea de lungă durată (peste 60 de zile) se asigură la domiciliu, în centre rezidențiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acordă serviciul și în comunitate. Autoritățile administrației publice locale trebuie să identifice, în primul rând, soluții de asigurare a serviciilor de îngrijire la domiciliu.

Comparativ cu alte țări membre ale UE, în România necesitățile de bază în ceea ce privește serviciile sociale nu sunt îndeplinite complet și lasă neacoperită o mare proporție de populație dependentă. Din acest motiv, o mare povară privind furnizarea de îngrijire cade pe umerii familiilor, care ar beneficia mult de orice asistență din partea sistemului formal de îngrijire.

Pe viitor, se preconizează că cererea de servicii de îngrijire la domiciliu va crește și mai mult ceea ce va necesita alocarea de resurse mai mari pentru a furniza acestui sector finanțare, capital uman și infrastructura fizică. De asemenea, dat fiind faptul că se are în vedere o dezvoltare a sistemului de îngrijire de lungă durată, este important ca, pe măsură ce această identitate se formează și sistemul de îngrijire la domiciliu se maturizează, să se dezvolte în direcția integrării persoanelor care au nevoie de îngrijire în viața comunității, accentuând prevenirea și reabilitarea în cadrul îngrijire la domiciliu și creând un mediu propice pentru susținerea obiectivelor generale de politică care au rolul de a sprijini persoanele vârstnice pentru a trăi acasă cât de mult posibil.

Dezvoltarea sistemului trebuie, de asemenea, să se concentreze pe eficiența furnizării de îngrijire și pe ușurința accesului echitabil pentru toți cetățenii României care au nevoie de astfel de servicii. În final, sistemul trebuie să recunoască dificultățile cu care se confruntă deja privind recrutarea și menținerea personalului și trebuie să-și adapteze politicile de resurse umane corespunzător.

BătrânețeLiniștită.ro înseamnă să rămâi activ având parte de cea mai bună îngrijire și cel mai de încredere suport.

  •   Str. Cooperatiei nr. 5B, etaj 1, sector 5, Bucuresti, cod postal 052832
  •   +40 721 009 008
  •   This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
Fundatia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale prin programul BatraneteLinistita.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a Fundatia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date. Inainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie si Politica de Confidentialitate. Prin continuarea navigarii pe website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi că poți modifica în orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.
AM INTELES SI SUNT DE ACORD