COLAJ CU IMPRESII PENTRU INFORMARE, SENSIBILIZARE ȘI CONȘTIENTIZARE

 

INFORMARE

În fiecare an, la data de 1 octombrie, sărbătorim persoanele vârstnice în întreaga lume. Acest fapt are loc datorită Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) care a instituit Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice în decembrie 1990 în baza Rezoluției nr. 45/106.

În anul 1982 ONU a elaborat primul plan de acțiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă. Ulterior acestui pas, printr-o serie de rezoluții, s-a cerut statelor membre ONU să elaboreze programe care să aibă ca scop sprijinirea persoanelor în etate. Astfel, prioritizând aceste aspecte în cadrul guvernelor statelor membre s-au înființat departamente specializate în problematica vârstnicilor.

"Societățile trebuie să asigure creșterea calității vieții pentru persoanele în vârstă și respectarea drepturilor lor, pentru a putea trăi în demnitate. Acest lucru este cu atât mai important în timpul crizei financiare. Sunt necesare sisteme de securitate socială puternice care să furnizeze servicii, să asigure un standard adecvat de viață și care să promoveze solidaritatea între generații" a declarat Thoraya Ahmed Obaid, Directorul Executiv al Fondului ONU pentru Populație.

Practic, în data de 1 octombrie de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, se celebrează și se recunosc contribuțiile aduse societății de către persoanele în vârstă, dar în acelați timp se prezintă și problemele principale și majore cu care se confruntă populația celor în etate, ce le afectează viața în prezent și în viitor, pentru a conștientiza nevoia implicării fiecăruia în schimbarea direcțiilor deja conturate.

 

Statisticile realizate la nivel european arată că până în anul 2050 aproape o treime din populația Uniunii Europene va avea vârsta de peste 65 de ani. România se confruntă cu aceeași evoluție demografică. Cifrele statisticilor realizate în România arată o creștere constantă, de la an la an, ceea ce transmite că trebuie să adaptăm strategiile dedicate populației la nevoile prezente sau chiar aspectele previzionate.

Dacă vom înțelege esențialitatea aspectelor demografice și că dinamica populației modelează principalele problematici ale omenirii vom putea găsi soluții pentru o dezvoltare durabilă și construirea unei societăți în care toți cetățenii să aibă dreptul la o viață decentă și demnă.

Conștientizarea problematicii vârstnicilor trebuie să se nască din rădăcinile fiecărei națiuni.

ANDREEA SZASZ, 34 ani, specialist relații publice FDSS

 

 

CONȘTIENTIZARE

Fără îndoială, că în ultimii ani s-au spus atât de multe despre vârsta înaintată, îmbătrânirea activă și schimbările necesare în domeniul socio-economic. Procesele de îmbătrânire a populației din UE reprezintă și vor constitui una dintre cele mai importante provocări care vor condiționa dezvoltarea statelor membre.

Nu este surprinzător faptul că îmbătrânirea activă și îmbătrânirea au devenit o provocare în secolul 21 și sunt încorporate în majoritatea documentelor cheie ale strategiilor europene. Recomandările pe care le conțin sunt reflectate în politica socială a diferitelor țări ale comunității. Punerea în aplicare se face în diverse forme și cu rezultate variate, și ar trebui subliniat faptul că niciuna dintre țările europene nu este lipsită de probleme legate de demografie și îmbătrânirea societăților.

Între timp, cu structuri demografice în schimbare diametrală, majoritatea sistemelor din domeniul social vor fi ineficiente și vor trebui să fie remodelate. Bunăstarea socială și securitatea socială se numără printre factorii determinanți ai ordinii sociale. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că modelul tradițional al familiei, inclusiv familia multigenerațională, este foarte slab și astfel generează un număr tot mai mare de beneficiari nu numai de pensii pentru limită de vârstă, ci și de îngrijire formală care poate provoca dezechilibre ale acestor elemente importante de securitate.

În acest context  este  evidențiată necesitatea de a se promova un model activ de îmbătrânire care să pună accent pe  programe de sănătate accesibile populatiei  majoritare , să se opteze pentru un stil de viata sănatos  menit să anticipeze  o bătrânețe de succes pentru cei foarte tineri, iar o educație in acest sens  ar trebui să se refere și la copiii de vârstă preșcolară. În consecință, trebuie să modificăm stereotipurile negative despre vârsta înaintată și să devenim mai conștienți de influența proprie asupra calității vârstei adulte înaintate.

IONEL BRAI, 48 ani, asistent social FDSS

 

În lumea dezvoltată, vârsta de 60 sau 65 de ani, aproximativ echivalentă cu vârstele de pensionare, se spune că este începutul bătrâneții. În multe părți ale lumii în curs de dezvoltare, timpul cronologic are o importanță redusă sau deloc în sensul bătrâneții.

Oamenii din întreaga lume trăiesc mai mult. Astăzi, pentru prima dată în istorie, majoritatea oamenilor se pot aștepta să trăiască până la șaizeci de ani și nu numai. Până în 2050, populația lumii în vârstă de 60 de ani și peste este de așteptat să totalizeze 2 miliarde, în creștere față de anul 2015 cu 900 de milioane.

O viață mai lungă aduce cu sine oportunități, nu numai pentru persoanele în vârstă și familiile acestora, ci și pentru societățile în ansamblu. Anii suplimentari oferă șansa de a continua noi activități, cum ar fi educația suplimentară, o nouă carieră sau urmărirea unei pasiuni mult neglijate.

Persoanele în vârstă contribuie, de asemenea, în multe feluri la desfășurarea vieții familiilor și comunităților din care fac parte.

Se presupune că persoanele în vârstă sunt adesea fragile sau dependente și reprezintă o povară pentru societate. Sănătatea publică și societatea în ansamblu trebuie să abordeze aceste atitudini și alte atitudini age-iste, care pot duce la discriminare, care afectează modul în care sunt elaborate politicile și oportunitățile persoanelor în vârstă de a experimenta îmbătrânirea sănătoasă.

Un popor care nu-i păstrează pe bunici și nu-i tratează bine este un popor care nu are viitor! Pentru ce nu are viitor? Pentru că pierde amintirea și se desprinde de propriile rădăcini.

Una dintre cele mai frumoase lucruri ale vieții de familie, ale vieții noastre umane de familie, este a mângâia un copil și a te lăsa mângâiat de un bunic sau de o bunică.

LAURA ȚÎNTĂ , 33 ani, asistent social FDSS

 

SENSIBILIZARE

Citeam undeva: “Marea tristețe este aceea că petreci prea puțini ani tânăr și prea mulți bătrân”…

Când îi rostesc vârsta, mi se face pielea găină.

Duce diabetul de cel puțin 30 de ani doar cu medicamente, a suferit o singură intervenție chirurgicală (și aceea în tinerețe), cu un ochi nu mai vede deloc iar celălalt este afectat de glaucom. Mănâncă parizer de când se știe și nu renunță nici în ruptul capului la sare.

Detestă să îi spui că este în vârstă și singurul lucru care o necăjește este faptul că o dor picioarele; altfel dacă ar putea, ar ieși în fiecare zi afară, de e ploaie, soare, frig sau ceață, pentru ea nu contează.

M-a întrebat într-o zi de ce s-a despărțit Angelica și pe cuvântul meu dacă mi-a fugit vreo clipă mintea la Angelina Jolie. Aflase că s-a despărțit de Brad Pitt și ar fi vrut să știe de ce.

Nu înțelege ce are lumea cu Trump, de ce este împotriva lui și cred că i-au explicat ai mei cum stă treaba fiindcă nu a mai întrebat de el.

Când am spus că urmărește Exatlon, m-a corectat imediat: "La Asia Express". Nu pierde vremea la orice emisiune și se enervează teribil dacă nu se respectă ora de începere a programului favorit.

Are o memorie fantastică. Își amintește de cel de-al doilea război mondial și spune că nu nemții erau "cei răi" ci rușii. Nemții le ofereau dulciuri spunându-le "zucker", rușii erau cei care le făceau mult rău femeilor.

A cerut să vadă pe hartă unde este Asia. Apoi India. Și în final, America. Ca să știe totuși unde stă Trump.

Ea, bunica mea are 97 de ani și este încă dornică să afle foarte multe lucruri.

Pentru ea, vârsta nu este decât un număr.

Astăzi, nu mă gândesc doar la ea ci la toate persoanele care își poartă vârsta înaintată cu seninătate și care au sufletele pline de înțelepciune și lecții de viață.

LA MULȚI ANI DE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A VÂRSTNICILOR!

 DANA IFRIM , 48 ani , departamentul administrativ FDSS